Seful sau patronul de Romania I

In urma unor evenimente din zilele trecute si nu numai m-am decis sa scriu acest mic articol despre ceea ce mie imi place sa numesc seful de Romania.....
As incepe prin a explica ce inseamna acest sef.....Sefu' sau sefule este un apelativ folosit de obicei de angajatii fara prea multe studii sau poate cu prea multe studii (in ultimul caz e o forma de protectie sau persiflare)in conversatia cu superiorul ierarhic la locul de munca...Acest apelativ sau mai degraba aceasta entitate cu toate atributele ei a luat nastere (parere personala)in epoca primitiva cand au inceput sa apara primele organizari sociale....Atunci seful era cel care avea muschii cel mai bine dezvoltati, stia sa raga (pe urma cand a invatat sa vorbeasca a inceput sa urle) cel mai puternic si avea cel mai mare , gros si rezistent ciomag dintre toti...Un specimen exemplar de Neanderthalian ce mai....Din pacate cu toate ca societatea a evoluat iar prototipul sefului a suferit o puternica si profunda modificare in societatile vestice, in unele regimuri politice cum ar fi cel comunist, acesta a ramas aproape la fel...Si nici nu este de mirare daca ne gandim ca au fost promovate in posturi de conducere niste persoane care nu aveau competentele necesare...Cel mai bun exemplu este Ceauseasca care desii avea titlul de doctor docent parca in chimie habar nu avea cum se pronunta corect denumirea bioxidului de carbon....
Astfel in multe firme in loc sa avem parte de unul sau mai multi conducatori care sa stie sa gestioneze sarcinile ce ii revin prin calitatea sa, care sa stie sa stea de vorba cu angajatii si sa ii motiveze, care sa stie ca pana la urma el este nimic fara munca celor ce ii sunt subordonati, avem parte de cu totul altceva....Avem parte de un copil care intr-o zi cand era mic a fost la servici la tatal sau care ocupa o pozitie de conducere l-a vazut urland si zbierand , adresand injective angajatilor...Mirat copilul l-a intrebat de ce vorbeste asa cu angajatul iar tatal ii raspunse Pai eu sunt seful lui mama masii de treaba tre' sa faca cum zic io nu cum vrea el...Copilul a zambit si a spus: Cand voi fi mare si eu vreau sa fiu sef!

Prin urmare nu ar trebui sa ne suprinda daca seful nostru ne trimite la plimbare sau chiar ne da afara din birou cand intram pentru a ne interesa de probleme ce ne priveste direct pe noi ca si angajat sau chiar firma, nu trebuie sa ne miram ca incepe sa urle in momentul in care nu am facut ceva anume in motive cat se poate de obiective si care nu erau dependente de noi, nu trebuie sa ne mire cand noi suntem cei de vina chiar daca nu e asa , nu trebuie sa ne mire ca uneori da dovada de un dezinteres cras fara sa se gandeasca ca are numai de pierdut, nu trebuie sa ne mire atat si atatea lucruri pentru un simplu fapt.....EL ESTE SEFUL!