luni, 29 octombrie 2012

Dsicutii despre nimic sau zgomotul gandurilor mele 2

Nu am mai mai incerc sa acumulez nimic...Am sa las sa treaca totul peste mine, am sa savurez fiecare secunda, fie de agonie, fie  de extaz si am sa merg mai departe....
Am sa fac ceea ce fac calugarii budisti cu mandalele...Dupa ce au depus o munca extraordinara pentru a creea complexul model al acesteia , le sterg cu mana....Caci pana la urma totul este trecator...Iar probabil ca ceea ce este important este doar acea clipa sau acele clipe pe care le savurezi stocandu-;i astfel in memorie un crampei de experienta...

Am renuntat la scris...Cuvintele au renuntat la mine.....Dar am gasit altceva...am gasit arta fractala....Aceasta a inceput sa serveasca ca mijloc de exprimare...Nu pot spune ca sunt bun sau nu pentru ca nici nu conteaza pentru mine...Ceea ce conteaza este ca am gasit un mod de a exprima inexprimabilul , ceea ce nu pot reda in cuvinte pot reda prin structura si culoare...Mai mult decat atat a crea diferite lucrari folosind fractalii este un exercitiu spiritual...In acele momente de creatie tot ceea ce ma inconjoara dispare, lasand loc doar ideii, intentiei...Fiecare modificare reprezinta un nou potential, imi permite sa descopar o noua cale de transformare a lucrarii dar in acelasi timp si a mea...Intentificandu-te cu lucrarea este imposibil altfel...De asemenea de multe ori s-a intamplat ca o modificare sa duca la distrugerea pattern-ului a structurii anterior create insa nu este nimic pierdut caci ramane experienta...Este o exprimare a libertatii toatale, neexistand constrangeri inafara de cele pe care le impun eu...

Am gasit un nou mijloc de a fi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu