Rambling

Stau ca de obicei in fata unei pagini goale si ma intreb daca am cu ce sa o umplu...Simt ca exista ceva in mine, ceva ce doreste sa iasa la iveala insa ca de obicei simt ca nu imi gasesc cuvintele...Cineva imi spunea ca in momentele acestea de criza cel mai bine este sa fi cu o pagina goala si sa incepi sa scrii...Nu prea are importanta ce atata timp cat prin scris reusesti sa filtrezi zgomotul gandurilor tale deoarece pana la urma chiar de va fi putin acel sambure sau graunte de adevar, traire, sentiment, stare va iesii la suprafata.
Ma gandeam ieri, probabil datorita evenimentelor din ultimele zile, la ideea de feminitate si ceea ce reprezinta ea sau mai degraba modurile in care se manifesta.Nu ma pot lauda cu o experienta vasta insa la fel ca orice muritor nici frumos dar nici urat, pe departe de a fi perfect iar prin imperfectiune uneori atragator am avut pana acum partea mea....Si mi-am dat seama ca cel putin in ceea ce ma priveste, intotdeauna am gasit atragator modul de a ascunde al unei femei inteligente...Uneori un simplu zambet in locul unei replici poate insemna cat o mie de cuvinte...
Sau rasul...acel raset cristalin plin de viata pe care in momentul in care il auzi stii fara nici un dubiu ca vine din sufletul unei femei ce simte din plin.
Pot sa ma consider norocos...Am avut parte de momente in care ma uitam la partenera mea de atunci si ramaneam uimit de frumusetea ei...Si aceasta frumusete nu rezida neaparat in tinuta ei vestimentara sau cum s-a machiat ci reflecta starea ei interioara...Pana la urma ceea ce cred ca vreau sa spun este ca feminitatea consta in puterea de a atrage si in acelasi timp de a respinge delicat, intr-un zambet misterios, in modul subtil de a conduce o conversatie, de a tachina si de ce nu intr-un final modul de a seduce si a se lasa sedusa...